Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea 2026 – Construcții: Cum supraviețuiesc IMM-urile cu plăți întârziate și costuri în avans?
Ce fac diferit companiile din construcții care reușesc să reziste?
Construcțiile reprezintă aproape 9% din Produsul Intern Brut al României în 2025 – cea mai mare pondere din toată Uniunea Europeană și aproape dublu față de media UE, de aproximativ 5%. Statistic, România este campioană europeană la contribuția domeniului construcțiilor în economie.
Volumul lucrărilor a crescut cu aproximativ 10% în primele zece luni ale lui 2025, cu un avans spectaculos de aproape 50% la reparațiile capitale și 7,7% la construcțiile noi. În același timp, sectorul a atins un nivel record al forței de muncă: peste 462.000 de angajați. Numărul proiectelor de construcții doar în primele nouă luni din 2025 a depășit 38.700, cu o valoare estimată la aproape 760 de miliarde de lei.
Privite separat, cifrele descriu un sector puternic.
Privite împreună cu realitatea din companii, spun altceva.
În 2025 s-au înregistrat aproape 1.400 de insolvențe în construcții. Doar într-o singură lună, insolvențele din anumite segmente au crescut cu peste 90% comparativ cu anul anterior. Iar primele luni din 2026 au continuat tendința.
Între cele două imagini – performanța macroeconomică și presiunea din firme – există o diferență importantă: modul în care companiile gestionează finanțarea, contractele, informația, tehnologia și oamenii.
Acesta a fost unul dintre punctele de pornire ale ediției Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea 2026, dedicată domeniului construcțiilor.
În deschiderea evenimentului, Liviu Sav (BRIDGE-to-INFORMATION / SMARTreports, moderator SAS și specialist cu peste 25 de ani experiență în analiză financiară și banking) a subliniat că diferența dintre companiile care rezistă și cele care intră în dificultate nu mai ține exclusiv de cifra de afaceri sau de numărul proiectelor.
În construcții se petrece un paradox care vă afectează pe mulți dintre cei din sală: la nivel macro, sectorul arată ca un campion. La nivel de firmă, mulți dintre voi știți deja că marja se subțiază de la lună la lună, iar fluxul de numerar devine, treptat, principalul vostru job, mai important uneori chiar decât proiectul în sine.
Această idee a traversat aproape toate intervențiile din cadrul evenimentului.
Disciplina financiară: banii se încasează, nu doar se facturează
Una dintre concluziile recurente a fost că activitatea intensă nu garantează sănătatea financiară. În construcții, costurile apar din prima zi: materiale, salarii, mobilizare, logistică. Încasările pot veni după luni întregi.
Pentru Răzvan Cheregi (LionFIN), finanțarea trebuie gândită înainte să devină necesară:
„Cel mai bun moment să iau o finanțare este atunci când, în aparență, nu am nevoie de ea. Este ideal să am o rezervă.”
Mesajul este simplu: companiile care rezistă nu așteaptă blocajul pentru a căuta soluții.
În același registru, Cristian Popa (Popa Restructurare & Insolvență) atrage atenția că intervenția timpurie poate schimba complet evoluția unei firme:
„Noi am fi doctorii firmelor. Dacă intri într-o procedură de insolvență în genunchi (…) este foarte greu să mai intervină cineva să te salveze.”
Contractele și informația: locul în care se construiește sau se pierde profitul
Pentru Claudiu Popovici (Avocat Popovici Claudiu), multe riscuri pot fi reduse înainte să apară problemele:
„Recomand o clauză penală în contract (…) biletele la ordin avalizate oferă o dublă garanție.”
Iar Laura Păun (Blacksys) mută discuția spre informație și control:
„Banii nu se pierd pe șantier. Banii se pierd în lipsa informației la timp. Soluția nu este mai mulți oameni, ci un sistem care nu uită.”
Această idee devine tot mai importantă într-un sector unde costurile au crescut accelerat, iar marjele devin mai sensibile.
Automatizare și monitorizare: control într-un sector cu tot mai puțini oameni
Pentru prima dată în ultimii ani, lipsa forței de muncă este declarată principala preocupare pentru mulți antreprenori din construcții.
În acest context, Eduard Stoica (TNT Computers) a prezentat exemple de automatizare și monitorizare inteligentă:
„Inventarierea automată (…) permite realizarea stocului în 10 minute și oferă alerte în timp real.”
Automatizarea nu mai apare doar ca instrument de eficiență, ci și ca răspuns la lipsa oamenilor și nevoia de control.
Specializarea și rigoarea: de la volum la valoare
Alina Silaghi observă o schimbare de direcție:
„Cei care au trecut de la lucrări multe la lucrări nișate (…) au constatat că marjele au crescut cu 12-15%.”
Într-un context în care 62% dintre profesioniștii din sector anticipează scăderi ale volumului de lucrări, diferențierea devine mai importantă decât dimensiunea.
Capitalul invizibil: sănătatea antreprenorului
Presiunea continuă afectează nu doar firmele, ci și oamenii care le conduc.
Cosmin Vieriu (CREFOP):
„Sănătatea mentală deja nu mai este un bun propriu personal, ci devine un asset al afacerii.”
Într-un sector construit pe rezistență, această temă apare tot mai des în discuțiile despre performanță.
Concluzie: reziliența începe înainte de criză
Poate cea mai importantă concluzie a ediției de la Oradea este că firmele care rezistă nu sunt neapărat cele mai mari sau cele cu cele mai multe proiecte.
Sunt cele care își construiesc rezerve înainte să fie obligate, care verifică înainte să semneze, care folosesc informația înainte să apară pierderile și care tratează oamenii – inclusiv antreprenorul – ca resursă strategică.
Într-un sector care contribuie aproape dublu față de media europeană la PIB, diferența dintre creștere și blocaj pare să fie tot mai puțin despre piață și tot mai mult despre deciziile luate în interiorul companiei.
