În 2016, industria contribuia cu aproximativ 21% la PIB-ul României. Astăzi, ponderea sa a coborât la 15,8%, iar sectorul manufacturier traversează 19 luni consecutive de contracție. Cu aceste date și-a început Liviu Sav prezentarea de deschidere a conferinței Secretele Antreprenorului de Succes – Iași 2026, organizată de IMM Club.
Pe parcursul întregii zile, antreprenori, manageri și specialiști au abordat aceste teme din perspective diferite, pornind de la experiențe concrete și exemple din activitatea lor. Privite împreună, prezentările și dezbaterile au conturat câteva concluzii relevante pentru companiile de producție.
Industria românească are numeroși producători competitivi, însă nu toți reușesc să construiască și branduri puternice. De aici a pornit și primul fir al conferinței: diferența dintre a produce bine și a fi recunoscut pentru ceea ce produci.
În același timp, Alina Donici a vorbit și despre dificultatea de a rămâne consecvent atunci când presiunea pieței împinge spre compromisuri.
Povestea Artesana a deschis firesc discuția despre rolul marketingului și al poziționării într-o piață în care produsele concurează nu doar prin caracteristici, ci și prin percepția pe care o creează.
În opinia sa, diferențierea nu mai vine exclusiv din produs, ci din locul pe care compania reușește să îl ocupe în mintea clientului.
În final, Cezar Gumeni a sintetizat una dintre întrebările esențiale pe care orice producător ar trebui să și-o pună atunci când dezvoltă un produs nou:
Privite împreună, cele trei intervenții au conturat aceeași concluzie: investițiile în producție rămân esențiale, însă ele trebuie însoțite de construirea unui brand, de o poziționare clară și de motive reale pentru care clienții să aleagă compania, nu doar produsul.
Datele sunt utile doar atunci când pot vorbi între ele
Dacă primul capitol a fost despre modul în care un producător își construiește brandul, următoarea temă a conferinței a fost modul în care își conduce compania. Într-o fabrică modernă, informația există deja în contabilitate, în sistemele de gestiune, în producție, în relația cu banca sau cu clienții. Provocarea nu mai este colectarea datelor, ci transformarea lor în decizii.
Valeriu Filip (FGO) a prezentat modul în care inteligența artificială poate simplifica accesul antreprenorilor la informațiile de care au nevoie, fără a înlocui experiența și judecata acestora.
„Eu nu am venit aici să înlocuiesc oamenii și nu cred că tehnologia este menită să înlocuiască oamenii.”
El a arătat cum datele din contabilitate, din relația cu băncile și din activitatea companiei pot fi analizate direct prin intermediul inteligenței artificiale, astfel încât antreprenorii să obțină rapid răspunsuri la întrebările care îi preocupă în fiecare zi.
„Am integrat ChatGPT astfel încât voi, direct din interfața de chat, la 11 noaptea, în loc să stați cu capul în Excel, să puteți să puneți întrebări despre afacerea voastră.”
Din perspectiva digitalizării proceselor, Bogdan Gherghe (Blacksys) a explicat că transformarea digitală nu înseamnă doar implementarea unor aplicații noi, ci eliminarea activităților repetitive și conectarea informațiilor din întreaga companie.
„Noi credem că, așa cum e o linie de producție, toate procesele de business pot să fie 100% digitale.”
În același timp, el a atras atenția asupra costurilor pe care le generează erorile și improvizația în procesele interne, lansând participanților o provocare simplă.
„Pentru luni dimineață: între capetele liniei mele de producție, cât e proces controlat, unde am date și cât am improvizație?”
Intervenția lui Eduard Stoica (TNT Computers) a completat această perspectivă, accentuând importanța anticipării și a deciziilor luate la momentul potrivit.
„Deciziile se iau înainte, nu după.”
Privite împreună, cele trei intervenții au arătat că digitalizarea nu înseamnă mai multe aplicații, ci mai puține decizii luate fără informațiile potrivite.
Exportul începe înainte de primul client extern
În cadrul conferinței, exportul nu a fost prezentat doar ca o oportunitate de a vinde pe alte piețe, ci ca o etapă în dezvoltarea unei companii. Pentru mulți producători, accesul la piețele externe presupune standarde mai ridicate, procese mai bine puse la punct și o capacitate mai mare de a concura prin valoare, nu doar prin preț.
Pornind de la această idee, Tiberiu Stroe (Exim Banca Românească) a arătat că România exportă încă sub potențialul pe care îl au companiile sale.
„Firmele românești și mai ales IMM-urile exportă mai puțin decât cele din țările vecine… noi, ca economie, ne-am dezvoltat mai mult prin consum în ultimii ani.”
În opinia sa, perioadele dificile pot deveni momente în care companiile își regândesc direcția de dezvoltare și caută noi oportunități.
„O perioadă de greutăți oferă oportunități, trebuie să ne uităm la ea ca la posibilitatea de a schimba ceva.”
Mesajul central al intervenției a fost însă legătura dintre export și competitivitate.
„Cea mai bună protecție pe care putem să o facem este să concurăm internațional.”
Iar această competitivitate se reflectă și în modul în care este perceput brandul unei companii.
„Fără export e foarte greu să faci un brand relevant… odată ce ai ieșit la export, brandul tău beneficiază de această reputație, de această consolidare de brand. Și ce să faci? Vinzi mai bine și acasă, pentru că ești un brand recunoscut internațional.”
Intervenția lui Tiberiu Stroe a completat firesc tema conferinței. Trecerea de la producător anonim la brand cunoscut nu înseamnă doar construirea unei identități puternice pe piața locală, ci și capacitatea de a demonstra că produsele românești pot concura cu succes pe piețele internaționale.
Investițiile au nevoie de predictibilitate
Brandul, tehnologia și exportul presupun investiții. Pentru ca acestea să producă rezultate pe termen lung, companiile au nevoie și de un cadru economic care să le permită să își planifice dezvoltarea.
Pornind de la această idee, Gabriel Biriș (Biriș Goran) a vorbit despre impactul modificărilor fiscale asupra mediului de afaceri și despre ritmul accelerat în care se schimbă legislația.
„Am făcut un inventar al modificărilor Codului fiscal… erau 554 de modificări în șapte ani și jumătate. În următorii trei ani? Tot atâtea. S-a dublat ritmul.”
În opinia sa, predictibilitatea reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru investiții și dezvoltare.
„Bază mare, înălțime mică. Asta înseamnă stabilitate.”
Pornind de la această idee, Gabriel Biriș a pledat pentru un sistem fiscal care să încurajeze conformarea și investițiile, în loc să genereze incertitudine pentru companiile care își planifică dezvoltarea pe termen lung.
Tema s-a legat firesc de intervențiile anterioare. Construirea unui brand, investițiile în tehnologie și dezvoltarea exporturilor presupun decizii care produc rezultate în ani, nu în luni. Din această perspectivă, predictibilitatea mediului economic devine parte a competitivității unei companii, la fel ca investițiile în oameni, procese sau inovare.
Un brand puternic începe cu oamenii potriviți
Brandul, tehnologia și investițiile pot accelera dezvoltarea unei companii, însă niciunul dintre aceste elemente nu funcționează fără oameni. Într-o perioadă în care multe companii reclamă dificultăți în recrutarea și păstrarea angajaților, una dintre temele conferinței a fost modul în care organizațiile își pot construi propriul avantaj și din această perspectivă.
Alexandru Oprea (CREFOP) a pornit de la o realitate a pieței muncii. În timp ce numeroase companii spun că nu găsesc oameni, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicată.
„Vorbim undeva la populația generală de 6,3% șomaj… iar în rândul tinerilor… șomajul este undeva la 30%.”
În opinia sa, diferența este făcută de modul în care companiile reușesc să își construiască reputația ca angajatori.
„Brandul de angajator înseamnă siguranță și predictibilitate… să știm că la o anumită dată se primește salariul, că promisiunile care ne sunt făcute de superior sunt respectate.”
Alexandru Oprea a subliniat și faptul că dezvoltarea competențelor nu ar trebui privită ca o cheltuială inevitabilă, ci ca o investiție cu impact direct asupra performanței companiei.
„Ar trebui să privim mai puțin formarea angajaților ca pe un cost și mai mult ca pe o investiție.”
Mesajul prezentării a completat firesc tema conferinței. Trecerea de la un producător anonim la un brand recunoscut nu se construiește doar prin investiții în utilaje, marketing sau tehnologie. Ea depinde și de capacitatea companiei de a atrage, forma și păstra oamenii care contribuie, zi de zi, la dezvoltarea afacerii.
Viitorul producției se construiește împreună
Dacă prezentările individuale au analizat diferite componente ale dezvoltării unei companii, panelul moderat de Liviu Sav a adus împreună perspective complementare asupra aceleiași întrebări: cum poate industria românească să creeze mai multă valoare în anii care urmează?
Alături de moderator au urcat pe scenă Daniel Donici (Artesana), Tiberiu Stoian (Exonia), Dan Schipor (Daris Consulting), Elena Bîrtoc (Arbore by Carol Woodworks) și Cătălin Rață (Logarithmic), fiecare completând, din propria experiență, ideile discutate pe parcursul conferinței.
Daniel Donici a readus în discuție rolul emoției în procesul de cumpărare și faptul că diferențierea nu vine doar din caracteristicile tehnice ale produsului.
„Niciodată o alegere de cumpărare nu este rațională… Eu vă spun ce beneficiu am. Și cel mai adesea e emoțional.”
Din perspectiva exportului, Tiberiu Stoian (Exonia) a formulat una dintre ideile memorabile ale zilei.
„Exportul nu-l faci la vamă. Exportul începi să-l faci în fabrică.”
În opinia sa, diferențierea nu vine doar din produs, ci din capacitatea companiei de a rezolva probleme reale pentru clienți și de a inova permanent.
Dan Schipor a atras atenția asupra faptului că investițiile în producție trebuie însoțite de investiții în competențe comerciale și manageriale.
„Cine nu va reuși să pună, pe lângă o investiție de un milion de euro într-o fabrică, un milion de euro deoparte pentru soft skills, pentru vânzare, marketing și canale de distribuție, nu cred că va avea succes.”
Ideea s-a regăsit și în celelalte intervenții din panel: investițiile în utilaje, tehnologie sau marketing produc rezultate doar atunci când sunt parte dintr-o strategie coerentă de dezvoltare.
La rândul său, Elena Birtoc a vorbit despre importanța colaborării și a schimbului de experiență între antreprenori.
„Să renunțăm la mentalitatea de insulă. Ne trebuie mai multă solidaritate… ar trebui să lucrăm mai mult pe alianțe, parteneriate și clustere.”
Discuția a fost completată de Cătălin Rață, care a readus în prim-plan rolul datelor în dezvoltarea unui brand.
„Un brand cunoscut, fără date și fără a înțelege de ce se întorc clienții la tine, e doar un panou publicitar.”
Privite împreună, intervențiile din panel au confirmat concluzia întregii conferințe: transformarea unui producător într-un brand recunoscut nu depinde de o singură investiție sau de o singură decizie. Ea presupune dezvoltarea simultană a produsului, a oamenilor, a proceselor, a tehnologiei și a relației cu piața.
Cel mai mare risc este să nu îți asumi niciun risc
Ultimul moment al conferinței a fost un dialog între Liviu Sav și antreprenorul Marius Alexe, construit în jurul experiențelor care i-au marcat parcursul profesional. După o zi în care s-a vorbit despre brand, tehnologie, export, fiscalitate și dezvoltarea oamenilor, conversația s-a întors la cel care, în final, ia toate deciziile: antreprenorul.
Marius Alexe a vorbit deschis despre eșec, despre asumarea riscurilor și despre modul în care acestea modelează parcursul unui antreprenor.
„Cred că diferența între cei care sunt câștigători și cei care sunt învinși e cum tratăm eșecul. Va veni. Cum spunea Mike Tyson, toată lumea are un plan până își ia primul pumn. După aia e haos.”
În opinia sa, riscul nu trebuie evitat, ci înțeles și asumat.
„Cel mai mare risc e să nu îți asumi niciun risc, să stai la siguranță și să nu faci nimic. Când ajungem la bătrânețe, oamenii nu regretă ce-au făcut. Mereu se întreabă cum ar fi fost dacă ar fi făcut ceva.”
Discuția s-a încheiat cu o reflecție asupra modului în care succesul schimbă perspectiva asupra afacerii și asupra timpului.
„Libertatea aceasta, succesul — banii trebuie să-ți cumpere timp, nu invers.”
Conferința a pornit de la întrebarea cum poate un producător anonim să devină un brand recunoscut. Răspunsurile au fost diferite, însă concluzia comună a fost aceeași: valoarea nu se construiește printr-o singură investiție, ci prin decizii consecvente, luate în fiecare etapă a dezvoltării companiei.
Dincolo de eveniment
Conferința Secretele Antreprenorului de Succes – Iași 2026 a făcut parte din seria națională de evenimente organizate de IMM Club, fiecare ediție fiind dedicată unui sector strategic al economiei românești.
Materialul de față deschide o serie de articole dedicate temelor abordate pe scenă. În perioada următoare, pe platforma IMMClub.ro, vor fi publicate analize, prezentări și resurse inspirate din intervențiile speakerilor, astfel încât ideile discutate la Iași să rămână accesibile și după încheierea conferinței.
