Articolul de mai jos face parte din seria de materiale dedicate concluziilor și ideilor discutate în cadrul evenimentului Secretele Antreprenorului de Succes – București, 23 aprilie 2026, și sintetizează o parte dintre perspectivele prezentate în cadrul acestei ediții.
Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026. „HoReCa: Triplă provocare: Costurile cresc, prețurile nu mai pot urca, angajații lipsesc“.
Piața HoReCa din 2026 arată o realitate dificilă: restaurantele sunt pline, dar marja de profit a coborât la 3–5%. În acest context, tot mai multe afaceri descoperă că problema nu este lipsa clienților, ci faptul că nu știu exact unde pierd bani.
Piața a crescut la 7,8 miliarde de euro, dar 10% din locații au închis și marjele reale au coborât la 3-5%. La București, antreprenori și specialiști au pus pe masă un diagnostic dur: problema nu e că nu ai clienți, ci că nu știi unde îți dispar banii.
◆ Localul plin nu mai este un indicator de sănătate. Ocuparea e diferită de rentabilitate.
◆ Marja reală de 3-5% transformă orice eroare de management într-un risc de supraviețuire.
◆ Tehnologia, oamenii și partenerii potriviți fac diferența — nu prețul.
BUCUREȘTI, aprilie 2026 – Imaginea unui restaurant plin ochi, cu clienți mulțumiți, dar cu un proprietar care la finalul zilei constată că a pierdut bani nu este un scenariu de coșmar. Este realitatea anului 2026 în industria HoReCa românească.
Piața a crescut nominal — la 7,8 miliarde de euro — prețul unui prânz a depășit în marile orașe pragul psihologic de 70 lei, ducând la o scădere de 15% a traficului de clienți, costurile sunt în creștere (salarii +12%) și deficitul de personal este de până la 50%.
Marjele reale au coborât la 3-5%, iar „tripla presiune” descrisă de Liviu Sav, moderatorul evenimentului și co-fondator al platformelor B2I.app și SMARTreports.app, definește industria în 2026.
Aceste cifre au deschis discuțiile de la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori, investitori și specialiști din diverse domenii au vorbit despre singurul răspuns viabil: nu poți gestiona ce nu măsori.
Confuzia care costă afacerea
Melinda Morariu, director general IMM Club, a deschis evenimentul subliniind nevoia unui spațiu în care antreprenorii să discute despre soluții reale, nu teoretice. Un spațiu în care cifrele sunt puse pe masă și deciziile sunt luate informat.
Cea mai răspândită eroare rămâne confundarea încasărilor cu profitul net. Marcel Vulpoi (VTM, Gramofon Wine) a pus degetul pe rană:
„Toată incompetența mea managerială o transfer clientului prin preț. Dacă nu știu să-mi gestionez businessul, cresc prețul.”
Problema, a explicat el, este că această strategie are un plafon clar: consumatorul a atins limita psihologică. Vulpoi a adăugat o avertizare despre lipsa procedurilor interne:
„Dacă nu ai proceduri, angajații se vor prinde cum faci manevrele la negru și s-ar putea să devină parteneri mult mai câștigați decât tine.”
Marius Alexe (Norofert, MAM Bricolaj, Ohvaz, OnLeaf), investitor cu portofoliu în sectoare diverse, a sintetizat presiunea în termeni simpli:
„Dacă ai presiune pe marjă și nu poți crește prețul, trebuie să scazi cheltuielile; nu ai ce să faci.”
Nu există a treia cale.
Datele care lipsesc din bilanț
Soluția vine dintr-o direcție neașteptat de simplă: conectarea în timp real a contabilității cu banca și cu gestiunea operativă. Valeriu Filip (FGO) a descris platforma sa ca un CFO virtual:
„Am reușit să conectăm contabilitatea cu banca pentru a oferi un CFO virtual care să spună unde este marja reală.”
Fără această vizibilitate, antreprenorul nu știe care produs îi aduce marjă și care „aspiră” resurse.
Cosmin Dumitrașcu (ABS Group) a adus în discuție o realitate juridică adesea ignorată: firmele cu activ net negativ nu mai pot distribui dividende și riscul de dizolvare devine real.
„Toată lumea confundă încasarea cu profitul.”
Concluzie recurentă a zilei
Tehnologia care muncește, nu doar arată bine
Alexandru Aniței (Cybertech) a demontat cu o cifră entuziasmul fără acoperire din jurul AI-ului: rata de eșec a implementărilor este de 95%, din cauza dorinței de a aplica tehnologia în orice, oricum.
„IT-ul nu este o soluție magică; dacă bucătăria nu funcționează, tehnologia nu te salvează.”
Soluțiile care funcționează sunt cele mai discrete: comenzi digitale, plăți prin cod QR, AI predictiv pentru stocuri și cash flow. Rezultatul: timpi morți eliminați, personal eliberat din sarcini repetitive, antreprenor proactiv în loc de reactiv.
Iulian Ghișoiu (TargetWeb) a completat imaginea: clienții nu mai caută restaurante doar pe Google. Generațiile tinere folosesc social media și motoare de tip AI, unde răspunsurile sunt prezentate ca recomandări de încredere. Operatorul HoReCa care nu își gestionează prezența în aceste medii este, practic, invizibil pentru un segment tot mai larg de consumatori.
Omul rămâne diferențiatorul real
Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a trecut prin toate etapele posibile — deschidere, expansiune, rebranding, francizare, consolidare, faliment — și a rămas în picioare cu lecțiile învățate. Mesajul său nu a fost despre strategii complexe, ci despre normalitate:
„Am adus normalitatea: să spui unui client ‘Bună ziua, bine ați venit’ și să-i mulțumești. Astăzi, normalitatea este anormală.”
„Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii. Investiți în ei, credeți în ei, aveți grijă de ei.” Radu Tănase
Larisa Budacă (Mercure Bucharest City Center) a completat:
„Oamenii caută locurile unde primesc respect și suport, nu doar un loc de muncă.”
Ea a avertizat că vor dispărea operatorii care „oferă de toate pentru toți”, cu meniuri kilometrice care nu livrează, de fapt, nimic memorabil.
Ecosistemul: parteneriate, nu relații tranzacționale
Cristian Dinu (S&P Global) a arătat, printr-un studiu de caz, cum termenele de plată care depășesc 160 de zile pot îngropa o afacere chiar și atunci când ea este, pe hârtie, profitabilă:
„Un client bun nu este acela care cumpără mult, ci acela care îți este partener și plătește la timp.”
Răzvan Cheregi (LionFIN) a subliniat importanța pregătirii înainte de a merge la bancă:
„Nu mergeți singuri la bancă. Mergeți pregătiți și în momentul în care aveți nevoie de bani, nu când sunteți disperați.”
Ovidiu Neacșu (Authentic Tours) a adus o perspectivă adesea ignorată: turiștii străini caută autenticitate. Operatorii care își calibrează oferta la cererea reală a vizitatorilor internaționali au un avantaj competitiv neexploatat.
„Străinii caută autenticitate, nu fandoseală.”
Miron Radic (Cramele Liliac) a pus lucrurile direct:
„Dacă mergem în Toscana, nu oferă nimeni vin nemțesc. Supraviețuiește ce este organizat și ce oferă o experiență unică; dispare tot ce este mediocru.”
Cristian Nistor (Modumental) a arătat că peste 30% din capitalul de start se duce în active fixe care se devalorizează rapid. Soluția: modularitate și leasing de mobilier.
„Tot ce este modular se poate schimba rapid, oferind o experiență nouă clientului fără a dărâma pereți.”
O schimbare de perspectivă, nu o singură concluzie
Industria HoReCa intră într-o etapă în care inerția înseamnă regres. Mesajul central al zilei nu a fost optimist în sens naiv — a fost un apel la luciditate. Vor rezista cei care înțeleg în timp real unde le stă marja, își controlează costurile cu proceduri clare, investesc în oameni și în experiența clientului, construiesc parteneriate autentice și se adaptează fără să-și sacrifice identitatea.
„Dați-i bice, aveți încredere în business-ul vostru, dar studiați fenomenul până la ultimul detaliu!”
„Succesul înseamnă să creezi trenduri, dar și să știi când să te oprești”,
a punctat Radu Tănase, subliniind că expansiunea fără control poate deveni un risc mai mare decât stagnarea.
Articolul face parte din concluziile evenimentelor Secretele Antreprenorului de Succes organizate de IMM Club.
Dacă vrei să fii parte din aceste discuții, nu doar să le citești, găsești aici următoarele ediții: immclub.ro/evenimente
