Articolul de mai jos face parte din seria de materiale dedicate concluziilor și ideilor discutate în cadrul evenimentului Secretele Antreprenorului de Succes – Cluj-Napoca, 18 martie 2026, și sintetizează o parte dintre perspectivele prezentate în cadrul acestei ediții.
Brandul tău la export: Depășirea barierelor de educație și frică
Piața unică europeană oferă antreprenorilor români acces direct la peste 450 de milioane de consumatori, însă majoritatea brandurilor locale rămân captive între granițele naționale. De ce ezităm să facem pasul către export, deși avem produse cu valoare adăugată recunoscută? Răspunsul nu se află neapărat în lipsa capitalului sau a logisticii, ci într-un amestec complex de factori psihologici și educaționali care ne frânează expansiunea.
Bariera mentală: Frica și lipsa educației antreprenoriale
Cea mai mare piedică în calea succesului internațional nu este una tehnică, ci una de percepție. Dan Vlad subliniază că
„principalul element care împiedică internaționalizarea este frica”.
Această teamă de necunoscut se manifestă prin grija față de costurile transportului, dificultățile de comunicare într-o limbă străină sau gestionarea stocurilor în depozite externe.
Această reținere este alimentată de o carență în sistemul de învățare. Andrei Kelemen explică faptul că
„nu avem educație antreprenorială care să ne facă mai curajoși”,
ceea ce ne transformă în actori extrem de reticenți în fața riscului. În timp ce alte națiuni, precum Polonia, își asumă rapid rolul de jucători globali, antreprenorul român tinde încă să se vadă ca aparținând unei economii periferice. Pentru a schimba acest lucru, este nevoie de o redefinire a mentalității încă de la începutul afacerii: piața vizată nu trebuie să fie cea națională, ci întreaga Uniune Europeană.
Tehnologia: Puntea care ieftinește internaționalizarea
Vestea bună este că barierele tehnice care în trecut păreau insurmontabile au fost democratizate. Dacă acum câțiva ani localizarea unui magazin online pentru piața din Germania sau Franța dura luni de zile, astăzi procesul este accelerat de noile instrumente digitale. Dan Vlad punctează că
„totul este posibil și, în ultimul an, cu AI este și rapid și ieftin”.
Sistemele moderne permit traducerea și adaptarea conținutului în timp real, iar integrarea cu soluțiile de curierat internațional a devenit mult mai accesibilă din punct de vedere al costurilor. Tehnologia acționează astfel ca un „sanity check” și un suport esențial, permițând brandurilor mici să fie relevante și să concureze pe picior de egalitate cu jucătorii mari pe piețele externe.
Gestionarea riscului: De la importator la exportator activ
Un aspect deseori ignorat este faptul că firmele românești sunt deja, într-o formă sau alta, pe piața internațională prin produsele pe care le importă. Tiberiu Stroe observă acest paradox:
„Noi suntem deja pe piața internațională. Negociem deja cu furnizorii. De ce n-am putea să întoarcem masa asta și să negociem cu clienții?”.
Pentru ca această tranziție să fie sigură, antreprenorii trebuie să învețe să folosească instrumentele de diminuare a riscurilor comerciale și politice. Asigurările la export și analizele corecte ale debitorilor externi sunt soluții la îndemână care protejează business-ul în cazul unor termene de plată lungi sau al instabilității piețelor.
„Trebuie să ai structură, trebuie să ai o strategie și o analiză de riscuri”,
adaugă Tiberiu Stroe.
Pragmatismul logistic și viziunea „EU Inc.”
Dincolo de curaj, internaționalizarea necesită o rigoare matematică. Imre Hegyesi avertizează că, în cazul produselor voluminoase sau grele,
„până când transportul reprezintă un procent mare dintr-un coș mediu de vânzare, nu iese matematica”.
De aceea, strategia de export trebuie să fie un mix inteligent între eficientizarea coletelor și alegerea piețelor unde valoarea produsului poate susține costurile logistice.
Privind spre viitor, concepte europene precum „EU Inc.” (Regimul 28) vor facilita crearea unor entități juridice care să opereze unitar în toate statele membre, eliminând fragmentarea legislativă. Andrei Kelemen concluzionează că trebuie să ne pregătim pentru această realitate:
„Trebuie să ne obișnuim să nu mai gândim în termen de piață națională, să gândim în termen de piață globală, mai întâi europeană”.
Concluzie
Internaționalizarea nu este doar un pas opțional, ci o necesitate pentru brandurile care doresc să scaleze sustenabil. Depășirea fricii prin educație, utilizarea tehnologiei pentru reducerea costurilor și protejarea prin instrumente financiare sunt pilonii pe care se construiește un brand românesc de succes la export.
Acest articol este construit pe baza discuțiilor din evenimentele IMM Club.
Calendarul complet al edițiilor viitoare este aici:
👉 https://immclub.ro/evenimente/
