Articolul de mai jos face parte din seria de materiale dedicate concluziilor și ideilor discutate în cadrul evenimentului Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea, 14 mai 2026, și sintetizează o parte dintre perspectivele prezentate în cadrul acestei ediții.
Piața construcțiilor din România se află într-un punct de cotitură. În timp ce regiuni precum vestul țării rămân extrem de dinamice, antreprenorii se confruntă cu un paradox: volumul de muncă este la niveluri record, dar presiunea pe marjele de profit și blocajele financiare locale îi obligă să caute soluții de supraviețuire dincolo de granițele tradiționale. În acest context, extinderea către piețele externe și pregătirea pentru proiecte internaționale de anvergură nu mai reprezintă doar o opțiune de lux, ci o strategie esențială de reziliență.
Lumea este un loc mic: Exportul de inteligență și servicii
Cea mai frecventă eroare în percepția antreprenorilor români este limitarea conceptului de export la vânzarea fizică de materiale de construcții. Realitatea economică a anului 2026 arată că valoarea adăugată reală rezidă în „dematerializarea” serviciilor. Firmele românești au atins deja standarde internaționale de execuție și proiectare, fiind capabile să concureze pe orice piață europeană sau globală.
Tiberiu Stroe (Exim Banca Românească) subliniază această schimbare de paradigmă:
„Lumea e un loc mic. Și putem să fim oriunde vrem. Multă lume crede că export în construcții înseamnă să vinzi cărămizi în afara țării. Poate să însemne export de servicii și asta e important, pentru că e și mai dematerializat uneori și e și mai ușor de gândit că poate să treacă granița”.
Fie că vorbim despre proiectare, consultanță tehnică sau antrepriză generală, IMM-urile românești au avantajul de a cunoaște deja standardele internaționale (precum contractele FIDIC), deoarece au lucrat ca subcontractori pentru marii jucători străini prezenți în România.
Miza de 580 de miliarde: Reconstrucția Ucrainei
Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din istoria modernă se prefigurează la granița României. Reconstrucția Ucrainei este un efort mamut, cu un buget estimat de Banca Mondială și Uniunea Europeană la aproximativ 580 de miliarde de dolari. Deși contractele principale vor fi adjudecate probabil de mari consorții internaționale, oportunitatea reală pentru firmele românești constă în poziționarea ca subcontractori strategici.
Elena Birtoc (Carel Woodworks) îndeamnă antreprenorii la o pregătire riguroasă și la solidaritate regională pentru a nu rata acest tren.
Dincolo de Ucraina, piețe precum Republica Moldova sau Balcanii de Vest oferă oportunități similare pentru companiile care demonstrează disciplină financiară și operațională.
Garanții financiare și gestionarea riscului
Principalul obstacol în calea exportului rămâne teama de neplată și riscul asociat zonelor de conflict sau piețelor emergente. Pentru a contracara aceste temeri, instituțiile financiare au dezvoltat mecanisme de protecție care preiau riscul de pe umerii antreprenorului. De exemplu, există deja facilități dedicate care permit companiilor să lucreze în Ucraina cu garanții solide.
Tiberiu Stroe explică modul în care banca susține aceste demersuri:
„Exim Banca Romaneasca are disponibil deja un mecanism dedicat pentru acoperirea riscului de neplată în Ucraina – o facilitate de 35 de milioane de euro dezvoltată cu FEI, multiplicabilă”.
Astfel de instrumente financiare asigură fluxul de numerar și permit IMM-urilor să scaleze fără a-și pune în pericol stabilitatea internă.
Silver Economy: O nișă de viitor
În paralel cu expansiunea geografică, antreprenorii trebuie să anticipeze și schimbările demografice care vor dicta cererea în construcții. „Silver Economy” – economia adaptată populației vârstnice – reprezintă o nișă neexploatată care necesită o regândire a standardelor de proiectare.
Elena Birtoc atrage atenția asupra acestui aspect:
„Știți că vom fi 9 milioane de pensionari și doar 4 milioane de activi. Ar trebui să înceapă construcțiile să aibă cu totul altă fațetă: acel Silver Economy… trebuie să vă pregătiți acele construcții să le faceți pentru cei 9 milioane de pensionari”.
Adaptarea proiectelor pentru accesibilitate și confort specific vârstei a treia poate deveni un avantaj competitiv major atât pe piața locală, cât și la export.
Concluzie: Reziliența prin viziune globală
Supraviețuirea IMM-urilor din construcții depinde de capacitatea lor de a ieși din mentalitatea de „prestator local” și de a adopta o viziune globală. Acest proces începe cu educația forței de muncă – prin inițiative precum învățământul dual susținut de Radu Silaghi și Patronatul AFB pentru a forma specialiști care să rămână în țară – și continuă cu utilizarea birourilor de afaceri internaționale (în piețe precum India sau Republica Moldova) pentru a găsi parteneri strategici.
Indiferent de conjunctura economică, firmele care investesc în certificări, disciplină și digitalizare vor fi cele care vor transforma provocările de astăzi în contractele internaționale de mâine. Reziliența nu înseamnă doar să reziști furtunii, ci să înveți să navighezi pe mări noi, unde oportunitățile sunt mult mai vaste.
Pentru noi, aceste articole sunt o extensie a conversațiilor din comunitatea IMM CLUB.
Dacă vrei să le trăiești direct, nu doar să le citești, te așteptăm la următoarele ediții: Evenimente →
